luni, 29 august 2016

Atitudinea este totul!


Este titlul ultimei carti pe care am citit-o. O carte aleasa aletaoriu dar pe care am gasit-o in momentul potrivit si  in care m-am regasit mai mult decat mi-as fi imaginat. 

Referitor la acest subiect mi-am adus aminte de un altul intens dezbatut mai demult in familia mea, referitor la un var de-al parintilor mei care a preferat sa plece in afara sa-si incerce norocul. 

Imi aduc aminte si acum ce isterie a provocat in momentul in care s-a hotarat sa ramana definitiv in Canada, unde se afla si acum. 

Totul a inceput cand omul a plecat pe vas pentru a castiga mai usor bani, apoi cu banii pe care-i castigase a vizitat toata America de Nord. Da, America si calatoriile sunt marea lui pasiune. 

In final, cand a ajuns la fundul sacului a plecat din nou pe vas pentru a castiga alti bani cu care s-a gandit sa puna bazele unui trai decent, in Canada desigur.  

Ei bine, dupa ani si ani de munca asidua si multa ambitie si perseverenta, zilele astea omul se poate lauda cu o afacere prospera, o familie frumoasa si un trai mai mult decat decent. 

Asadar, ceea ce am citit in cartea despre care iti povesteam se potriveste aproape perfect cu acest var care a reusit sa treaca peste toate impedimentele si sfaturile primte din partea familiei. 

Spun asta pentru ca eu acum ma lupt cu multe ‘sfaturi’ primite de la ei care, din pacate, observ ca nu se mai potrivesc cu lumea in care eu traiesc. Este vorba despre lucruri, care in teorie sunt foarte adevarate doar ca, din punctul de vedere al aplicabilitatii, de multe ori m-am trezit ca nu se pupau deloc cu realitatea. 

Asa ca, zilele astea dupa ce am citit pe nerasuflate aceasta carte nu m-am putut abtine sa nu ma gandesc la varul nostru care, si-a urmat visul de-o viata si cum spuneam, i-a reusit din plin

Sigur, nu sunt genul care sa creada tot ce citeste in carti sau vede in filme doar ca, astfel de povesti de succes (nu este singura) parca iti dau aripi si iti arata faptul ca viata poate insemna mai mult decat maratonul servici-casa, casa-servici si, mai mult decat un job la care te duci din obligatie  pentru ca este singurul mod in care iti poti asigura tie si familie un trai cat de cat decent. A, si eventual o singura vacanta pe an. 

Deseori am observat ca alergam orbeste dupa un job, oricare ar fi el, fara insa sa ne gandim daca intr-adevar ne multumeste (nu ma refer numai la bani), ne implineste. Stim doar ca, asa cum auzim si in familie, trebuie sa ne asezam la casa noastra si sa avem un job. 

Dar hai sa ne gandim ca viata noastra poate insemna mult mai mult decat atat, viata ‘nu trebuie’ sa insemne numai respectarea unor reguli instituite de cand lumea si pamanatul si ca, putem si cred ca avem obligatia in primul rand fata de noi sa ‘think outside the box’. Cu atat mai mult cand traim intr-o lume subjugata de reguli absurde facute parca special sa ramanem pe loc din punct de vedere al evolutiei. 

Asa ca, daca esti o persoana deschisa la nou, creativa si mai ales, cu atitudine, nu ezita sa-ti expimi ideile de fata cu familia, colegii (chiar seful) sau prietenii. In fond n-ai nimic de pierdut, ba mai mult poti avea multe de castigat. Iar in cel mai rau caz, vei fi refuzat. 


Iti urez o saptamana frumoasa si bafta in tot ce intreprinzi :)

vineri, 26 august 2016

Generatia facebook sau….cum sa-ti ratezi viata?


Ma refer la viata sociala, personala, de ce nu poate chiar si profesionala. 
Am citit de curand un articol despre noi, denumit ‘generatia feisbuchizata’ urmat de atribute deloc magulitoare: ratata, cinica. 

Dur, trist, dar in acelasi timp adevarat :(

Asta e, din pacate nu putem si nu ar trebui sa ascundem, in primul rand fata de noi utilizatorii, lucrul acesta si ar trebui sa incercam sa privim lucrurile la rece si sa constientizam raul pe care ni-l face aceasta retea de socializare. 

Am citit in cadrul acestui articol lucrurile pe care demult le gandesc despre acest “Facebook” doar ca, din pacate si-n cazul meu, a devenit un fel de drog, in sensul ca simt nevoia ca de cateva ori pe zi sa scroll-uiesc pagina de facebook sa vad ‘ce mai fac’ prietenii mei de pe facebook, in detrimentul unui telefon sau, daca este o ora tarzie sa-i dau persoanei la care ma gandesc un simplu sms in care sa-mi exprim gandurile fata de aceasta. 

O alta problema, pe care o am eu cu unii dintre prietenii mei care au conturi, nu inteleg de ce trebuie sa-ti pui viata pe o retea de socializare, sa nu mai ai intimitate, sau mai bine zis practic sa o renegi (asta consider ca fac cei care-si pun zilnic poze cu ei insisi sau mancare din farfurie) subiect pe care l-am mai  dezbatut

Printre consecintele devastatoare ale acestei platforme se numara, din cate am citit, si rezultatele dezamagitoare pe care le-am obtinut la olimpiada la proba de gimnastica, ma refer la Catalina Ponor, care spunea ca a fost extrem de deranjata de comentariile rautacioase la adresa ei ca persoana, pe care le-a citit incat, chiar daca nu-si dorea, inconstient le-a pus la suflet astfel incat si-a compromis intreaga activitate de la Rio. 

Deci, ce se intelege de-aici?

Stima ei de sine a avut extrem de mult de suferit, in ciuda faptului ca stim cu totii ca fata este excelenta in ceea ce face, marturie stau toate rezultatele ei de pana acum. 

Asadar, un alt efect al Facebook-ului este ‘daramarea’ stimei de sine pe care o ai. Sau daca nu o ai, nu incerca sa-ti (re)castigi simpatia celorlalti postand diverse poze care  nu reflecta viata ta catusi de putin. Si chiar daca o reflecta este, dupa parerea mea, obligatia ta fata de tine sa le tii pentru tine, in fond este vorba despre viata ta despre care nu trebuie sa afle toata lista ta de prieteni cat este sau nu de frumoasa si implinita. 

Iar daca vreun prieten ‘se trezeste’ sa-ti spuna sa-ti pui poze pe facebook ‘ca sa va mai vedeti’ ai tot dreptul sa spui ca va puteti intalni frumos la o cafea in oras, mi s-a propus treaba asta si raspunsul meu a fost cel de sus :)

Nu in ultimul rand, daca ati observat aceasta retea ne face pe toti mai egoisti, introvertiti, individualisti. De multe ori, in loc sa iesim cu prietenii sa socializam ‘pe viu’ preferam sa facem ‘conferinte’ pe facebook. 

Nu, nu asta ar trebui sa fie raspunsul nostru cand vine vorba sa ne traim viata, din pacate observ ca din ce in ce mai multi dintre noi preferam sa stam ‘cu capul plecat’ asupra telefoanelor/tabletelor si sa vorbim cu cei dragi decat ‘face to face’. 

Trist, foarte trist!

Sa ai un sfarsit de saptamana si weekend frumos!

Si fara facebook daca se poate :)

                           


luni, 22 august 2016

Prima Doamna poate fi considerata o functie?

Zilele astea am citit un articol pe un blog in care era explicata notiunea de "Prima Doamna" in contextul abordarii problemei: de ce Carmen Iohannis nu va fi niciodata la fel ca Michelle Obama? 

In cadrul acestui articol erau enumerate o serie de explicatii in ce priveste aceasta problema, dintre care eu personal consider ca numai una se potriveste cu actuala noastra Prima Doamna. 

Aici ma refer la faptul ca in Romania anului 2016, unele  sotii/neveste inca mai sunt vazute ca acele femei supuse care nici acum n-au voie sa iasa din cuvantul sotului sau, care au fost educate sa aiba aceasta mentalitate. 

Asa ca, revenind la intrebarea initiala, Carmen Iohannis si nu numai ea, am mai avut si alte sotii de presedinti de acest tip, pe langa faptul ca nu au atitudinea de a ocupa aceasta 'functie' nici nu sunt instruite de catre consilieri atunci cand devin Prime Doamne despre ce ar trebui ele de fapt sa faca sau, mai bine zis, cum sa se comporte. 

Statutul de Prima Doamna nu este unul simplu.

Este vorba despre o persoana care, pe langa faptul ca trebuie sa isi insoteasca sotul la intalnirile si dineurile oficiale gazduite de alti sefi de state, in primul rand trebuie sa fie la curent si sa se documenteze in legatura  cu problemele tarii in fruntea careia se afla sotul si, are nevoie de curajul de a le pune in discutie. 

Acest lucru presupune conferinte de presa, deplasarea la fata locului pentru a interactiona cu oamenii care ar putea beneficia direct de solutii propuse chiar de ea. Sau, daca nu vorbim de o implicare (atat de) directa, eventual sa-si consilieze chiar ea sotul pentru ca acesta sa stie ce domenii ar trebuie sa aiba prioritate pe agenda sa de lucru. 

Uita-te la Michelle Obama cum ia atitudine in diverse domenii sau, vizualizeaza-i discursurile ca sa vezi cata energie emana si cat este de dedicata problemelor cotidiene din vietile americanilor. Asta da exemplu de Prima Doamna!

Ei bine, ca in multe alte domenii mai avem inca multe de recuperat si de invatat. Problema este ca trebuie sa incepem de undeva si, inainte de toate SA INCEPEM cu ceva!

Mi-a placut foarte mult articolul pe care l-am citit  referitor la acest subiect si chiar consider ca ar trebui sa ne aplecam si asupra acestei probleme care, de fapt, tine tot de implicare. 

Aceasta problema consider ca, in primul rand, o avem noi ca si popor, adica lipsa implicarii in problemele  comunitatii. Pentru ca, degeaba strigi sus si tare ca nu iti convine cine a iesit invingator in urma alegerilor daca tu nici nu ai iesit la vot :)

Pe de alta parte, ar trebui sa invatam sa nu mai asteptam ca 'statul sa faca, statul sa dreaga' pentru ca, stim foarte bine, statul nu are un astfel de interes. 

Deci, cum am mai spus, daca vrem sa se schimbe ceva, singurii la care ar trebui sa ne uitam si de la care sa cerem suntem noi, noi trebuie sa facem lucrurile sa mearga. 

Sa ai o saptamana asa cum iti doresti si, implica-te cat mai mult :)

vineri, 19 august 2016

Rihanna, diva (dez)amagitoare

Cu 4 zile in urma a avut loc eveimentul anului la Bucuresti si anume, Rihanna a cantat la Bucuresti pentru prima oara. Presa a vuit bineinteles legat de mult asteptatul eveniment, dat fiind ca urma sa ne (in)cante frumoasa mulatra care, se spune, a inspirat o generatie intreaga. 

Stiu ca mi-as fi dorit si eu sa iau parte la acest eveniment doar ca, asa cum se spune, nu s-au aliniat planetele :)

Dupa ce a trecut aceasta importanta data din calendar si starul international a procedat conform contractului, presa, online indeosebi, a vuit despre  faptul ca prestatia renumitei cantarete a lasat de dorit fata de ce se astepta lumea sa vada si sa auda. 

Deci, ce intelegem de-aici? 

Promovarea unui  personaj public poate fi intr-atat de mare si implicit inselatoare incat ajungi sa-ti doresti sa vezi si sa asculti ceva ce poate exista doar in inchipuirea ta (adica indus/construit de catre media), ca si utilizator de youtube sau ascultator de radio pentru ca CD-uri nu prea se mai folosesc. 

Ideea este ca media de peste ocean si nu numai au transformat-o practic pe Rihanna intr-un fenomen, publicand diverse povesti, prezentand-o in videoclipuri sau la radio intr-un anumit fel. Ei bine, fanii ei s-au convins cam despre ce e vorba pe 14 august cand au avut ocazia sa-si vada idolul in carne si oase, sau cine a platit bilet langa scena ca sa aiba cea mai buna vizibilitate. 

Vorbind despre vizibilitate, am citit de faptul ca Rihanna a fost cumva iritata de faptul ca cei aflati la concert au preferat sa o priveasca mai mult prin ecranele telefoanelor decat live (doar pentru asta venise fata, nu?) si, la un moment dat, ar fi facut o glumita referitoare la acest 'tip' de a merge la un concert. Ce pot sa spun, la treaba asta a avut dreptate :)

Revenind la subiect, o alta explicatie pentru prestatia sub asteptari de care a dat cantareata dovada poate fi considerata si ca lipsa de interes din partea Rihannei. In fond ea stie ca a devenit un star despre care vorbeste toata lumea si, vezi Doamne, nu mai este atat de motivata sa faca lucrurile ca la carte. 

Ei bine, cand se anunta ca vine sa performeze un artist pe care tu il indragesti normal ca nu poti sa prevezi cum se va comporta acesta la locul faptei in schimb, tu ca spectator daca tot ai platit un bilet (si nu unul ieftin) lasa telefonul deoparte si profita de prezenta acestuia din fata ta. Doar de-asta ai cheltuit acea suma frumusica de bani, nu?

Atunci distreaza-te frumos si live la urmatorul concert la care planuiesti sa mergi ;)


marți, 16 august 2016

Dieta draconica sau sport?

Zilnic observ pe net fel de fel de sugestii de diete care promit pierderea in greutate in timp record al unui numar (i)real de kilograme.

Personal nu am tinut in viata mea o astfel de dieta lucru pentru care ma simt exterm de norocoasa insa, am avut si am prietene care, in momentul in care iesim undeva se simt retinute de la  a manca un desert foarte ofertant ca si gust si bineinteles ca si calorii sau a bea un cocktail care iti fura privirea in poza unui meniu sau, o simpla masa la fast-food.

Dupa cum spuneam exista diverse diete care promit marea cu sarea dar, cate dintre acestea chiar isi fac efectul si, nu in ultimul rand, nu iti pun sanatatea in pericol? daca te-ai gandit sa urmezi o anumita dieta si nu ai primit inca un sfat din partea medicului sau una creata special pentru tine, informeaza-te inainte de a testa ce vezi pe net. In acest fel te vei scuti singur de o gramada de neplaceri cauzate de efectele adverse ale oricarei 'diete minune'.

In general nicio dieta din lume nu 'are dreptul' sa-ti interzica sa consumi alimente vitale pentru functionarea perfecta a organismului. Iar daca ai gasit asa ceva, si sunt convinsa ca da, este cazul sa-ti pui intrebari legate de cat de potrivita este ea pentru tine si, mai mult decat atat, consecintele pe care va trebui sa le suporti dupa ce, sa zicem, scapi in timp record de nr de kilograme pe care ti l-ai propus.

Repet, nu sunt medic, dar am auzit deja de prea multe cazuri de persoane sanatoase care in goana dupa silueta perfecta au preferat sa-si puna sanatatea in pericol pentru a corespunde anumitor standarde.

Pe de alta parte, mai stii vorba 'mens sana in corpore sano'? Ei bine este cazul s-o pui in practica, indiferent ca vrei sa scapi de cateva kilograme sau nu. Ai ghicit, ma refer la practicarea sportului.

In ziua de azi, lumea se situeaza fie intr-o extrema, si anume merge aproape zilnic la sala pentru ca se poarta (neefind neaparat necesar) fie in cealalata, prefera sa inventeze diverse scuze pentru a se tranti pe canapea dupa o zi de munca obositoare. Astfel, comoditatea a devenit principalul dusman al omului modern care pare ca nu mai vede placerea in a face putina miscare pentru simpla deconectare de la stresul de la servici sau  probleme zilnice.

Acum circa o luna de zile, cand am mers la o piscina acoperita unde se tin cursuri de innot si nu numai, am intrat in vorba cu diverse femei care venisera acolo nu neaparat pentru relaxare, ci pentru innot, sport recomandat de medic (ca si mine). Astfel  isi rezolvau diverse afectiuni.

Bineinteles ca a urmat intrebarea :de ce merg eu acolo? am vreo problema?
Nu, slava Domnului :) o fac pentru ca imi place, ma relaxeaza mai mult decat orice alta activitate.

In fine, acest raspuns le-a sunat foarte ciudat. Deci, ce am inteles eu din aceste conversatii este ca sport fac numai cei care au deja niste probleme si li se recomanda aceasta activitate ca si terapie sau, in cel mai bun caz, pentru pierderea in greutate.

La auzul acestor povesti am inceput sa inteleg de ce sportul a inceput sa faca parte din ce in ce mai putin din viata noastra, preferam sa ne ascundem dupa deget, vorba unei prietene: sa ne prefacem ca nu vedem elefantul din camera :)

Deci, ori de cate ori ai timp si chef, mai ales ca este inca vara inchiriaza o bicicleta sau mergi cu rolele prin parc. Este atat de simplu si vei fi uimit ce rezultate vei obtine intr-un timp destul de scurt. Sa nu mai spunem si de latura sociala a acestui gen de activitate, sigur, pe langa goana dupa pokemoni :))

Iar daca ai nevoie sa mai scapi si de niste kilograme in plus, combinatia de dieta echilibrata cu miscare reprezinta reteta succesului.  ;)



joi, 11 august 2016

Viata bate filmul :)

Sunt convinsa ca ai auzit treaba asta de multe ori in diverse situatii. 
Eu am auzit-o chiar azi, ultima oara, in timp ce vorbeam cu cineva despre joburi si interviuri. 

Am auzit despre o noua modalitate de sustinere a interviurilor, si anume, metoda ‘enervarii candidatului’. 
Asta presupune un comportament realmente nepotrivit al managerului (deci etapa superioara a procesului de recrutare) in timpul sustinerii interviului. 

Prin comportament nepotrivit, ma refer la indiferenta totala fata de acesta, vorbit la telefon, mancat seminte in fata lui, plimbat prin sala de interviu, practic sfidare. Sau iesit din sala dupa ce ii adreseaza candidatului o intrebare, pus muzica, s.a.m.d. 

Nu, nu vorbesc depsre camera ascunsa sau vreo comedie, ci un caz real care s-a intamplat la o companie de IT din Bucuresti, nu am inteles despre ce job era vorba sau cum s-a incheiat pana la urma acest ‘tip’ de interviu. Insa, am experimentat mai multe tipuri de reactie la auzul acestei intamplari, de la soc si groaza la ras cu lacrimi :))

Iti dai seama sa te duci la un interviu pregatit cum stii tu mai bine, eventual si cu trac, sa presupunem ca-ti doresti extrem de mult jobul pentru care ai aplicat si ai face orice ca sa treci si acest test si, cand colo, te trezesti cu un manager care adopta un astfel de comportament. 

Am intrebat: de ce? care este ideea? nu-i suficient ca treci prin nu stiu cate interviuri, ba mai mult, ti se dau si diverse teste care de care mai stupide? (din punctul meu de vedere)

Ei bine nu, se pare ca este o practica noua, prin care managerii vrand sa-si cunoasca cat mai bine viitorii angajati ii testeaza pe acestia pe toate partile, inclusiv anger management-ul. In felul asta, nu isi doresc sa aiba parte ei sau ceilalati angajati  (deci potentialii tai colegi) de episoade de furie necontrolata care se pot manifesta in diverse moduri :)

Daca ma intrebi pe mine, consider acest tip de testare chiar ok pentru cei care lucreaza direct cu publicul, larg sau clientii companiei, dar pentru un IT-ist (ca tot vorbeam de companii din IT), care oricum sta 8 ore/zi in fata unui calculator intre 4 pereti, chiar nu-i gasesc utilitatea. Poate singura problema ar fi sa nu dea cu calculatorul de pamant sau sa-l arunce pe fereastra, altfel ma depaseste :) 


Acestea fiind spuse, daca ti-am smuls un zambet sau macar ti-am descretit fruntea inainte de culcare ma declar multumita, asa ca iti urez noapte buna :)

miercuri, 10 august 2016

Cheia succesului sau increderea in sine


De fiecare data cand navighez pe net mi se intampla sa gasesc minim 2 linkuri cu trimitere la cate un blog sau editia online a unei publicatii in domeniu. Evident ca am citit si eu cateva articole legate de acest subiect foarte la moda dar si interesant. Pana acum credeam ca este vorba mai mult de strategii de marketing dar nu, este mai mult decat atat, mult mai mult. 
 Asa cum scriam aici despre stil, ei bine aceasta incredere pare ca trebuie si ea educata. Probabil ai observat diverse persoane care cand intra intr-o incapare parca o lumineaza, ceilalti par atrasi ca un magnet de acestea. 
Care este secretul? 
Este vorba despre acest self-confidence, increderea neclintita in sine pe care persoana respectiva o emana. 
Dar cum face asta? 
Cheia este atitudinea. Nu conteaza cu ce esti imbracat, cu ce masina ai venit sau contul din banca, atata vreme cat tu te simti bine in pielea ta si esti impacat cu tot ce tine de persoana ta, si sigur nu tii cont de gura lumii, nimic nu poate merge rau. 
Crede-ma ca am stat mult sa ma gandesc la acest gen de persoane, am vorbit cu ele si am incercat sa le descopar secretul si, dupa lungi ‘sapaturi’ am facut marea ‘descoperire’.
Ai sa-mi spui: ok, si ce-i atat de greu in a ma preface ca totul este roz un viata mea? 
Ei bine, este. Pentru ca una este sa te uiti in oglinda inainte sa pleci sa-ti zambesti si sa-ti spui ca esti cel mai tare din parcare si alta s-o faci in realitate in fata unei multimi, de pilda. Stii vorba aia, socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ :) Dar daca exersezi crede-ma ca rezultatul poate fi surprinzator chiar si pentru tine, te vei uimi :) 
Sigur ca in lumea asta fiecare avem cate un of: ba ca nu ne place cum aratam, ba ca nu suntem mai tineri, ba ca nu avem un anumit job la care chiar sa mergem cu placere, ba ca nu avem suficienti bani, ca nu avem masina pe care ne-o dorim, si lista poate continua. Doar ca asta nu este un motiv ca sa te desconsideri pentru ca tine minte, daca tu te vezi intr-o lumina nefavorabila, inconstient ii influentezi si pe ceilalti. 
Nu mi-am propus sa scriu articole legate de acest subiect doar ca lipsa de incredere de care dau dovada oameni dragi mie, de care sunt eu foarte constienta de ce sunt in stare si ce au realizat pana acum, ma deprima. Cu atat mai mult cu cat cunosc oameni care nu sunt nici pe jumatate atat de realizati sau dotati intelectual dar care, cel putin in fata, vor sa para mici Einstein. 
Din pacate, traim intr-o lume in care mediocritatea e la loc de cinste iar intelectualii se ascund in umbra de teama sa nu fie intelesi gresit sau sa cada in penibil. 
Asa cum sustinem ori de cate ori se intampla ceva grav la noi in tara ca vrem schimbare, pai sa-i dam drumul! Dar nu sa ii asteptam pe altii sa ne schimbe, noi trebuie sa ne schimbam mentalitatea si felul de a fi, altfel nimic nu se va schimba! 

So, let’s do it Romania!

luni, 8 august 2016

Style is a right, own it!




Sau educa-l daca nu-l ai deja :) 

Stilul pare inca un subiect tabu la noi in tara, spun asta nu pentru ca nu ar exista persoane cu stil, dimpotriva. Doar ca, din ce-am observat, unora inca le place sa poarte haine sau bijuterii/accesorii in general, care nu numai ca nu li se potrivesc din cauza staturii sau pur si simplu modul in care le combina nu este dintre cele mai fericite, ci uneori doar din pricina faptului ca nu se potrivesc varstei posesorului. Astfel ca, mi se intampla sa observ deseori pe strazile cosmopolitului nostru oras femei si barbati ajunsi la varste respectabile care inca par sa nu-si fi descoperit stilul. Sincer imi este greu sa cred ca la 60-70 de ani chiar nu ti-ai dat seama pana acum ce poti purta si ce nu. 

Se pare ca multi nu au inteles inca faptul ca moda si trendurile sunt trecatoare si, daca esti mereu in cautare sa schimbi cate ceva la felul in care te aranjezi este indicat sa te bazezi totusi pe piesele basic si eventual sa adaugi cate un accesoriu mai nonconformist. 

Dupa cum ai observat exista atatea reviste, site-uri, bloguri dedicate acestui subiect din care sigur poti invata cate ceva si aplica stilului tau (inca in formare), asta daca nu poti participa la prezentari de moda pentru a invata cum anume sa combini elementele unui nou ‘trend’ astfel incat sa creezi niste aparitii reusite. 

Pe de alta parte, multi dintre noi calatorim in toata lumea si este imposibil sa nu vedem cum in afara lucrurile stau cu totul diferit la acest capitol fata de tara noastra. Treaba asta m-a frapat pe mine cel putin. Am observat ca atat femeile cat si barbatii prefera sa isi dezvaluie latura naturala si mai putin cea cosmetizata. Oare de ce? 
In primul rand, ca si la noi, nu toti stiu sa imbine intr-un mod placut texturile :) 
In al doilea rand, dupa cum stii, less is more :)

Iata 2 motive pentru a invata sa te apreciezi asa cum esti si ,in caz ca nu esti inca suficient de sigur/a pe propriul farmec, incepi sa lucrezi din interior catre exterior. Poate iti suna a cliseu ce iti spun dar este foarte adevarat. Daca nu te simti bine tu cu tine, nu vei pacali pe nimeni printr-o haina de firma sau un machiaj elaborat in cazul fetelor, si cred ca asta ai observat si tu. 
Un alt lucru pe care l-am observat in ce-i priveste pe ‘fashionistii’ nostri este eticheta. Ii vezi in mall-uri cum isi cumpara haine, accesorii sau device-uri de la magazinele diverselor branduri. Imi spunea cineva ca luxul este invizibil, adica eticheta nu trebuie neaparat afisata, cum des se intampla pe la noi :)


In concluzie, daca nu te-ai nascut cu un simt estetic deosebit, vestea buna este ca il poti educa. Deci poarta ceea ce iti place si te face sa te simti bine pentru ca moda este trecatoare, plus ca nu are rost sa cheltui sume exorbitante pe piese sezoniere, mai bine investeste in piese de calitate basic care fii sigur ca nu se vor demoda prea curand sau niciodata ;)

joi, 4 august 2016

Ce-ai face daca ai castiga la loto?

Ti-ai pus vreodata problema asta?
Zilnic ne plangem ca nu avem bani sau ca nu avem suficienti. Dar totusi, ce am face daca am castiga premiul cel mare?  
Este in firea noastra sa fim mereu nemultumiti de cate ceva pentru ca omul mereu isi doreste mai mult decat are sau altceva, de fapt acest lucru contribuie la evolutia noastra. 
Eu una stiu sigur ca as fi foarte incurcata daca as castiga marele pot :)) Asta pentru ca n-as sti ce sa fac mai intai: stiu doar ca daca as avea suficienti bani as calatori in toata lumea pentru ca ador sa cunosc cat mai multi oameni culturi, obiceiuri, locuri. 
Sunt si oameni care prefera sa-si cheltuiasca toti banii pe haine, masini, laptopuri, telefoane. Sigur, si mie imi place sa tin pasul cu tehnologia chiar si moda dar nu cred ca asta m-ar face mai fericita odata ce as achizitiona ‘ultimul racnet’ din lucrurile pe care tocmai le-am mentionat. 


In schimb pot sa spun ce sigur nu as face, si anume nu mi-as da demisia de la locul de munca. Da, poate iti suna ciudat doar ca, in primul rand nu sunt genul de persoana careia sa-i placa sa stea pur si simplu acasa si sa se ocupe numai de felul in care arata, desi am vazut si am auzit de multe femei care si-au facut din mersul la sala, masaj si alte asemenea un mod de viata. Ei bine, nu este pentru mine acest ‘mod de viata’. Sigur, ma intereseaza foarte mult acest aspect fiindca, in fond, cu asta iesi in lume ca sa nu mai zicem ca in functie de felul in care te prezinti fizic esti cel mai des judecat, doar de-asta au aparut toate tehnicile de slabit, fitness, mod de a te hrani. 
Deci, revenind la intrebarea initiala, in cazul in care ti-a trecut macar o data acest gand prin minte gandeste-te in primul rand ce iti doresti cu ardoare in acest moment si, eventual, fa-ti o lista cu toate lucrurile si visele pe care ti le-ai indeplini in cazul in care ai participa la loto si ‘ai da lovitura’. 
In zilele noastre se pune mare pret pe lucrurile materiale si mai putin pe cele care intr-adevar te implinesc. Daca stai sa te gandesti mai bine, ai nevoie in viata numai de ce vorbeam mai devreme? Sau, mai bine zis, achizitionarea lucrurilor pe care ti le doresti necesita un sac de bani? 
Suntem facuti sa ne dorim foarte multe, asa cum am mai spus dar odata ce ajungem sa beneficiem de ele suntem oare mai fericiti? Eu nu cred, pentru ca orice lucru se consuma, se termina la un moment dat si, odata ce l-ai primit parca nu mai are acelasi farmec, ca atunci cand ti-l doreai foarte mult. Deci vorbim de fapt despre o dorinta nestavilita de a avea din ce in ce mai mult din tot, lacomie. 

In ce ma priveste, am si eu dorintele mele ca orice om, doar ca am ajuns sa ma gandesc serios cand vreau sa fac o achizitie mai substantiala daca intr-adevar acel lucru m-ar face mai fericita. De-a lungul timpului am invatat ca este de fapt o mare minciuna si ca, odata ce imi cumparam diverse lucruri (multe nimicuri in general) peste o saptamana ma plictiseam de ele, deci bani aruncati practic. Acum insa ma gandesc de mai multe ori daca orice accesoriu sau haina imi sunt atat de utile pe cat imi par la un moment dat.  
Terapia prin shopping, iti suna cunoscut? :) Noua fetelor da! 



Dar sa fim seriosi, de cate ori te-ai bucurat cu adevarat de orice cumparat la nervi sau suparare? Eu personal de nimic. Mi le cumparam cand eram intr-o pasa mai proasta, apoi nu stiam in ce colt al camerei sa le mai arunc. 
Totul tine de moderatia tentatiei, care te pandeste din toate partile. 
Hai sa incercam sa ne infranam aceasta pofta si sa ne traim vietile in mod linistit si fara stres, nu ca si cum ar fi intrat zilele in sac, asa cum auzim peste tot :)


marți, 2 august 2016

Goana dupa pokemoni :)

De cateva saptamani bune tot aud despre jocul care a innebunit planeta, Pokemon Go. Nu prea ma pricep la jocuri de genul, pe telefonul meu nu prea exista genul asta de aplicatii, in primul rand pentru ca nu am timp sa ma joc si 2 la mana, never been a fan of it. 
In fine, revenind la acest subiect am vazut la TV si pe strada oameni care sunt pur si simplu absorbiti de acest joc. Cand merg pe strada stau cu ochii-n telefon, n-au absolut nicio treaba, pot sa dea si masinile peste ei. Facand o paranteza vad multi oameni care merg cu ochii-n telefon pe strada, sper sa nu fie vorba numai de acest joc pentru ca ar fi prea trist. 
Am citit cateva lucruri despre el si din cate am inteles, pare o varianta moderna a 'raposatului' Farmville care se juca mai demult pe Facebook. Cine cunoaste mai multe despre el, ma refer la gameri, ma pot contrazice. 
Pe langa asta am inteles ca ideea acestui joc a fost de socializare, adica in loc sa stai acasa si sa te joci mai bine iesi si cunosti alti impatimiti ai unui astfel de joc si in felul asta se creeaza o comunitate. Din cate am vazut la TV asta  s-a si intamplat, daca e sa privim partea plina a paharului. 
Ba mai mult, am auzit ca jocul a devenit si o sursa de castig, in sensul ca  poti plati pe cineva care sa aiba grija de pokemonii pe care deja i-ai gasit :) Asta inseamna ca trebuie hraniti, dusi la sala de forta chiar :)) in ideea de a deveni cat mai puternici si de a supravietui luptelor intre pokemoni. Astea sunt doar cateva dintre regulile jocului despre care am auzit. 
Imi pare putin hilara treaba asta, faptul ca a fost nevoie sa se inventeze un joc pe telefon pentru ca sa mai iasa oamenii afara din case, e deja tragi-comic ce se intampla dar asta e cand devii dependent. 


Deci, daca te numeri printre cei care joaca acest joc bafta la prinderea cat mai multor pokemoni! :)

luni, 1 august 2016

Avioane de...BIAS 2016

Anul asta am participat prima oara la acest eveniment, despre care am auzit ca se desfasoara de ceva vreme (de cativa ani) in Bucuresti doar ca pana acum il ratasem din diverse motive :)  Mai vedeam anii trecuti secvente din cadrul evenimentului doar la TV. 
Ei bine, anul acesta m-am hotarat sa ma duc si eu sa vad despre ce e vorba, pe viu. Cum am ajuns acolo, pana sa intru pe pista, acolo s-a desfasurat practic parada aeriana si cea de avioane de toate tipurile, am fost surprinsa de un zgomot infernal provocat de avioanele aflate in cadrul paradei, de am crezut la inceput ca e cutremur :)) 
Dupa ce am depasit zona, la intrarea pe pista erai intampinat de expozitia de avioane de care iti spuneam mai sus, pe care, din pacate, o puteai doar admira si fotografia de la distanta, pentru ca nu erau decshise publicului pentru a fi vizitate in interior. 




Dupa cateva fotografii, cele pe care tocmai le-ai vazut, am inaintat pe pista, facandu-mi loc de trecere prin multimea care deja se stransese, unii deja isi 'rezervasera' locuri montandu-si scaune pliante de plaja la care atasasera umbrelute de soare si inarmati fiind cu sepci/palarii, ochelari de soare si, nu in ultimul rand minim o sticla de apa/persoana. A fost o zi caniculara, iar organizatorii evenimentului, constienti de asta, nu ezitau sa ne reaminteasca prin intermediul moderatorilor evenimentului sa ne hidratam in mod constant. 


Nu numai noi oamenii am avut de suferit din cauza tempertaurii ridicate, am observat ca pana si pista pe care stateam incepuse sa se inmoaie, precum asfaltul de pe drumurile obisnuite. Dungile negre pe care le vezi in poza de mai jos aproape ca se transformasera in plastilina fiind afetctate in mod direct de soarele neiertator. 


In concluzie pot sa spun ca organizarea a fost destul de buna, pe marginea pistei erau amplasate corturi sub care erau ascunsi cei care vindeau bauturi  racoritoare si nu numai si diverse mancaruri specifice unui eveniment organizat in aer liber si, mese si scaune unde te puteai aseza pentru a te feri de soarele puternic. Acum te las sa vezi pozele pe care le-am facut inainte ca soarele sa ma topeasca de tot :)