Poate parea putin ciudat ca scriu acest articol dar, femeie fiind, cred ca pot comenta in mod obiectiv comportamentul femeilor din ziua de azi, aici ma refer la prietene de-ale mele si/sau cunostinte de sex feminin.
De nenumarate ori am observat o diferenta insemnata intre felul in care privesc eu lucrurile in general si felul in care prietenele mele mi-au raspuns/feedback legat de lucruri mai mult sau mai putin semnificative.
De pilda, cand vorbesc cu o prietena sau simpla cunostinta (femeie desigur) inevitabil se ajunge la subiectul barbati, a se intelege cei care au trecut sau trec prin viata noastra.
La inceput mi se parea cumva ‘fun’ sa facem schimb de pareri in materie de relatii/intalniri pana de curand cand am realizat ca, din pacate, nu ma ‘imbogatesc’ in niciun fel aceste experiente de ‘sharing’ de opinii, in sensul ca in loc sa aflu lucruri noi, interesante, care eventual sa-mi dea de gandit dimpotriva. aud aceleasi pareri si sfaturi mai mult sau mai putin constructive.
Din pacate, femeile din ziua de azi (me included maybe) nu au inteles ca relatiile de dragoste nu merg ca unse intotdeauna si ca noi chiar suntem mai complexe decat barbatii, au senzatia ca acestia ar trebui sa le ghiceasca fiecare gand sau sa le interpreteze fiecare grimasa sau comportament.
Ei bine, este total GRESIT!
Pare-se ca femeile continua sa faca aceleasi greseli over and over again, asteptandu-se in schimb la rezultate diferite, nu-i asa ca e ceva ciudat? :p
In al doilea rand, femeile mai fac o mare greseala, si nu cred ca e doar opinia mea. Este vorba despre ‘renegarea’ (stiu ca suna dur dar asa il cataloghez), modul in care o femeie care se afla (din nou) intr-o relatie ‘uita’ efectiv de viata ei de dinainte, si aici ma refer la prietene si intreaga ei viata. Cum intra intr-o noua relatie femeia dintr-o data are aceleasi preocupari ca si ‘alesul inimii’, acelasi comportament, gesturi. Parca isi pierde identitatea de dragul acelei persoane.
Din nou, total GRESIT!
Ca mai apoi, cand din pacate se incheie acea relatie, brusc 'isi aminteste’ca are prietene si organizeaza o iesire, ca in vremurile bune, in care plange pe umarul prietenelor si repeta la nesfarsit ce greseala a facut respectivul cand a parasit-o (ca sa nu zicem nesimtitul :P).
Fetelor! ce-i comportamentul asta? Chiar asa ne facem pres pentru oricine cu care ne combinam? Unde ne este demnitatea? Pai daca ne lasam cucerite atat de usor, cum te astepti ca respectivul sa te respecte intr-adevar, mai mult, cum te astepti ca el sa-ti ramana fidel pe o perioada mai indelungata de timp si sa nu plece de indata ce atractia fizica da semne ca se scurge incet, incet?
Multe femei, din cate am auzit, dispera din cauza faptului ca stiu ca sunt in numar mai mare decat barbatii. Ok, este un fapt cunoscut dar NU este un motiv pentru ca sa renunti la demnitate si la totul cu care te identifici ca persoana de dragul….cuiva. Si inca ceva, daca omul nu te place/apreciaza pentru ceea ce reprezinti poate este cazul sa-ti pui intrebari legate de viitorul vostru impreuna (daca poate exista asa ceva). Altfel, pana cand poti sa joci rolul persoanei indragostite, chiar si dupa ce dispare starea aceea de euforie? Pentru ca, esti constienta ca la un moment dat obosesti, nu mai poti sa induri un comportament nepotrivit, o atitudine nepotrivita a omului pe care-l numesti iubit, mai rau, sot.
Cred ca in momentul in care femeile vor intelege ca o cucerire facuta pe o perioada limitata de timp nu merita atatea sacrificii ca si o relatie adevarata cu un om adevarat din toate punctele de vedere, lucrurile se vor aranja intr-adevar cum trebuie si va disparea acest stres care exista la ora actuala in (prea) multe cupluri.
M-am referit pana acum numai la femei pentru ca, personal, le consider responsabile pentru haosul care a pus stapanire pe tot ce tine de capitolul relatii, dragoste si sex. Parerea mea este ca femile recurg la mult prea multe compromisuri pentru a intra in relatii care nu le definesc, este vorba doar de a se proteja de ideea de ‘a nu fi singura’, singuratea a devenit un fel de ‘bau-bau’ pentru multi dintre noi, femei si barbati deopotriva. Multi prefera, cum spuneam, sa se angajeze in relatii total nepotrivite doar pentru a spune in gura mare sau a se amagi ca sunt intr-o relatie.
Vezi bine ca nu i-am ocolit pe barbati, in tot tavalugul asta au si ei partea lor de vina, cum ar fi, au uitat cum sa lupte pentru femeia pe care o iubesc, unii au uitat ce inseamna respectul fata de femeie (aici e vina femeii care permite, of course) si unii au uitat ce inseamna seriozitatea fata de o femeie. Mi se intampla sa intalnesc multi barbati care ’n-au chef’ de relatii sau nu MAI au.
Ce inseamna asta? Eu o traduc prin ‘nu mai am chef de viata’. Ba mai mult, sunt foarte nehotarati in momentul in care cunosc pe cineva care ar putea reprezenta partenera ideala pentru ei, daca pentru unii dintre ei s-a nascut acea persoana….treaba asta cu nehotararea eu nu o inteleg, adica ori iti place persoana ori nu. Este foarte simplu, in fond nu trebuie s-o iei de nevasta, dar pana nu incerci cum poti stii daca e bine sau nu?
In fine, am scris acest articol pentru ca este un subiect care ma framanta de ceva timp, in sensul ca nu-l inteleg, ma refer si la femei si la barbati. Pe langa asta, consider ca sunt niste probleme cu care ne confruntam zi de zi, dar care n-ar trebui sa existe, ma refer la oamenii cu varste intre 25-30 de ani. Sigur, este ca adevarat ca lucrurile s-au schimbat radical fata de cum erau pe vremea parintilor nostri. Apropo de acea perioada am citit pe Facebook o chestie foarte draguta, o persoana tanara ca si noi intreba o persoana mai in varsta ce s-a intamplat in zilele noastre, de ce atat de multe relatii ajung sa se sfarseasca atat de repede. Iar persoana a dat un raspuns extraordinar…de simplu si complet si de sincer: ‘pe vremea noastra cand ceva se strica incercam sa reparam, nu aruncam’.
De-aici trage tu concluzia :)
